hormonal sistematic si obligatoriu la menopauzã. Acest risc îl prezintã aproximativ 15% dintre
femei si poate sã fie depistat prin aflarea factorilor care predispun la aceastã afectiune:
sedentarism, alcoolism, tabagism, precum si prin efectuarea unui examen medical de
specialitate, cum ar fi densitometria osoasã. În lume se desfãsoarã o largã actiune în vederea
sensibilizãrii femeilor asupra problemei osteoporozei, boalã caracterizatã prin pierderea de
masã osoasã, care duce la fracturi dupã traumatisme medii sau minime. Metoda folositã de
medici constã în expunerea de scurtã duratã la iradiere, sau determinarea markerilor
biochimici ai remodelãrii osoase. Foarte util în evaluarea tesutului osos este: vitamina D,
porathormonul si estradiolul. Se recomandã evitarea eforturilor fizice în perioada dureroasã si
reluarea lor progresiv. Substituentii hormonali (estrogenii) se recomandã mai ales femeilor
care au o menopauzã ce se desfãsoarã normal. Studii recente au demonstrat eficacitatea
asocierii vitaminei D cu calciul pentru reducerea pierderii de masã osoasã. O altã solutie este
administrarea calcitoninei, iar în cazurile severe, a etidronatului.
Importantã este prevenirea osteoporozei, prin practicarea exercitiilor fizice usoare, relaxante,
evitarea consumului de alcool, a fumatului, administrarea zilnicã a calciului (minim 1 gr) si
vitaminei D (200 unitãti) , expunerea la soare, minim 1 orã pe zi. Este necesarã o consultatie la
medicul endocrinolog.
Consumul de ceapã deshidratatã reduce cu 20% pierderea osoasã legatã de vârstã, deci si
riscul aparitiei osteoporozei.
Ceapa este un aliment cu mari virtuti terapeutice, tonice, antiinfectioase, un factor de sãnãtate
si de longevitate.
Pãrti utilizate : bulbul si sucul acestuia.
Contine:
* Zahãr, vitaminele A, B, C.
* Sãruri minerale: sodiu, potasiu, fosfat, nitrati calcarosi, fier, sulf, iod, siliciu.
* Acizi fosforic si acetic, disulfurã de propil, ulei volatil, glucochininã, oxidaze.
PROPRIETÃTI:
A. UZ INTERN:
* Stimulent general al sistemului nervos, hepatic, renal, diuretic puternic, dizolvant si
eliminator al ureii si a clorurilor, antireumatismal, antiscorbutic, antiseptic, antiinfectios,
antistafilococic (se comportã ca un antibiotic), secretor, expectorant, digestiv, echilibrant
glandular, antisclerotic, antitrombozic, afrodisiac, hipoglicemiant, vermifug, hipnotic usor.
B. UZ EXTERN:
* Emolient, resorbant, antiseptic, antalgic (sedativ, calmant), îndepãrteazã tântarii.
INDICATII:
A. UZ INTERN:
Astenii, surmenaj fizic, intelectual, crestere, deficienta schimburilor, oligurii, retentii
lichediene (edeme, pleurezii, pericardite), azotemie, cloruremie, reumatism, artritism, litiazã
biliarã, fermentatii intestinale (diaree), infectii genito-urinare, afectiuni respiratorii (guturai,
gripã, bronsite, astm, laringitã), dezechilibrãri glandulare, obezitate, arterosclerozã,
prevenirea trombozelor, prostatism, impotentã, diabet, rahitism, limfatism, paraziti intestinali.
B. UZ EXTERN:
Abcese, panaritiu, furuncule, întepãturi de viespe, degerãturi, crãpãturi, migrene, congestie
cerebralã, surditate, tiuituri, nevralgii dentare, negi, plãgi, ulcere, arsuri, pistrui, împotriva
tântarilor.
MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:
* Ceapã crudã, sau maceratã câteva ore în ulei de mãsline. În salate, aperitive, ciorbe,
mâncãruri.
* Tãiatã fin, amestecatã cu lapte sau supã, înãbusitã în unt sau ulei.
* Maceratã în apã câteva ore, strecuratã. Se bea maceratul cu câteva picãturi de lãmâie, pe
nemîncate.
*Împotriva gripei - se bea un pahar de macerat între mese, alt pahar la culcare, timp de 15 zile.
* Contra diareei - se dã în clocot circa 10 minute, cam o mânã de foi uscate de ceapã (ce este
la suprafata cepei), la un litru de apã. Se bea ceaiul astfel obtinut 1 litru pe zi. Pentru copii,
sugari, se îndulceste cu putin zahãr.
* Contra parazitilor intestinali - se macereazã 6 zile o ceapã mare, tãiatã mãrunt, într-un litru
de vin alb. Se bea un pahar de macerat dimineata, pe stomacul gol, timp de 7 zile, când luna este în declin. Se reia timp de 2 la 3 luni.
* Contra reumatismului - se face un decoct din 3 cepe tãiate, necurãtate de foile exterioare,
într-un litru de apã. Se fierbe 15 minute, se strecoarã, se bea câte un pahar dimineata si la
culcare.
* Contra litiazei biliare - o ceapã mare, tãiatã fin, 4 linguri de ulei de mãsline, 150 gr. apã, 40 gr.
unturã nesãratã, se fierb 10 minute. Se bea foarte caldã mai multe seri. Dupã 2 ore, la culcare,
se bea un decoct de crusin ( 2-5 gr. scoartã uscatã la o ceascã de apã, se fierbe, se lasã sã se
infuzeze la rece 4-6 ore). Tratamentul se face o datã pe an.
* Contra digesiei grele, anevoioase, cu gaze gastro-intestinale - se recomandã supa de ceapã,
sau ceapa usor rumenitã.
* Contra guturaiului, gripei, bronsitei - se taie ceapa mãrunt, se lasã la macerat cu zahãr, timp
de 24 ore. Din siropul astfel obtinut se bea câte o lingurã de 2-5 ori pe zi.
B. UZ EXTERN:
* Contra durerilor reumatismale - cataplasme cu mustar si ceapã crudã.
* Contra congestiei cefalice si a meningitei - se freacã tâmpla cu o ceapã, iar picioarele se
înfãsoarã în 1-2 kg. ceapã tãiatã, timp de 8-10 ore.
* Contra migrenelor - cataplasme cu felii de ceapã crudã, aplicate pe frunte.
* Contra retentiei urinare, a oliguriei - cataplasme cu ceapã crudã aplicate în partea de jos a
abdomenului.
* Contra negilor - se scobeste o ceapã crudã, se umple cu sare, iar cu lichidul obtinut se
freacã negii dimineata si seara. Se poate folosi o ceapã rosie.
* Contra întepãturilor de viespe - se frecã locul întepat cu o bucatã de ceapã timp de 1-2
minute.
* Contra abceselor, furunculelor, hemoroizilor - cataplasme de ceapã coaptã în cuptor, caldã.
* Contra degerãturilor, a crãpãturilor, a juliturilor - comprese cu suc de ceapã crudã.
* Contra plãgilor, tãieturilor, ulcerelor, arsurilor - stratul subtire care desparte fiecare foaie de
ceapã, se aplicã pe ranã, se acoperã cu pansament.
* Contra surditãtii - 30 gr. suc de ceapã se amestecã cu 30 gr. rachiu, se încãlzeste si se aplicã
3-4 picãturi în ureche, de 3 ori pe zi, ultima oarã înainte de culcare.
* Contra nevralgiilor (durerilor) dentare - se aplicã în cavitatea dintelui un tampon de vatã
îmbibat cu suc de ceapã.
* O ceapã copatã în cuptor, asezatã pe talpa picioarelor, la culcare, este un tratament bun
pentru asmatici, cardiaci.
* Pentru a îndepãrta mirosul de ceapã din gurã, se mestecã 2-3 boabe de cafea, câteva fire de
pãtrunjel verde, se clãteste gura cu apã de gurã, în care se adaugã alcool de mentã. Pentru a
îndepãrta mirosul de ceapã de pe mâini, se freacã cu apã sãratã, sau apã cu amoniac (2
linguri la 1 litru de apã caldã).
C. UZ CASNIC:
* Ca sã se steargã urmele degetelor de pe usi, ferestre, se freacã cu ceapã tãiatã în douã, sau
cu cartof.
* Pentru a distruge viermii lemnului (carii), se frecã pãrtile atinse de carii cu o ceapã tãiatã în
douã, timp de 10-15 zile.
* Pentru a feri de ruginã masina de gãtit, obiecte din nichel, se frecã cu ceapã.
* Pentru a curãti obiectele de aramã, se freacã cu un amestec de ceapã spartã cu pãmânt
umed.
* Geamurile, cutitele chiar usor ruginite, se curãtã cu ceapã, prin frecare.
* Obiectele din lac, sau lãcuite (genti, pantofi, curele), îsi împrospãteazã luciul prin frecare cu
bucãti de ceapã.
* Pentru a scrie cu "cernealã simpaticã", se foloseste sucul de ceapã în tocul de scris. Scrisul
apare la expunerea hârtiei la o sursã de cãldurã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
faceti un comentariu aici