De multe ori mi se spune că sunt și mă comport ca un copil. Niciodată nu m-am supărat,mai ales că nici statura și nici înfățișarea nu mă dau de gol,și nu-mi poți ghici vârsta.
De aceea de multe ori ,dacă mă bag printre copii,mă pierd printre ei. Este în avantajul meu acest lucru, când vine vorba de joacă,pentru că nepoții mei cei năzdrăvani mă provoacă mereu la diferite jocuri.
Mai e puțin, deja miroase a vacanță .Parcurile sunt pline de copii de toate vârstele și să nu credeți că nu am început să ies și eu apoape zi de zi, pierzându-mă printre ei.
Stând într-o zi pe o bancă, la umbra unui pom,văzu-i cațiva copii făcând o grămadă ca la jocul de rugby.Mă întreb,oare ce se întâmplă,eram tare curioasă. Dau să mă ridic și în timp ce mă îndreptam spre ei,văd cum de la sol de ridică un elicopter. Nu unul adevărat,normal,ci de jucărie.Bucurie mare pe capul lor,unul dintre ei,îl dirija dintr-o telecomandă iar ceilalți alergau după el. Îmi plăcea până și mie să încerc comenzile acelui avion,dar nu am îndrăznit să stric jocul copiilor.
Venind acasă și rămasă cu gândul la acel elicopter,am căutat pe net,în ideea de a găsi și eu astfel de elicoptere.Și am avut noroc,am dat peste un depozit online, la categoria jucării și am făcut o comandă de 2 elicoptere,unul roșu și unul albastru. Am zis, că sigur o să le placă nepoților mei.Și ca să nu se certe,am luat și pentru fată și pentru băiat,pentru că prețul e unul chiar foarte bun .
Acum nu mai rămâne decât să vină vacanța și să trecem la joacă.
